Vezi și cele mai bune restaurante din Cluj-Napoca sau top românesc.
Cel mai apreciat preparat, lăudat constant pentru gustul autentic, savuros și bogat.
Buletele de cașcaval sunt un aperitiv popular românesc, preparat din cașcaval ras amestecat cu ouă și făină sau pesmet, prăjit în baie de ulei. Au o crustă exterioară crocantă și un interior moale și fondant de brânză.
Aripioarele de pui sunt un preparat popular din carne de pasăre, constând în segmentele aripilor de pui, de obicei prăjite sau coapte până devin crocante. Acestea pot fi date prin pesmet, condimentate cu diverse mirodenii sau învelite în sosuri savuroase, fiind un produs de bază ca aperitiv sau fel principal în multe bucătării.
Un preparat popular în Balcani și România, format dintr-o felie groasă de cașcaval care este trecută prin făină, ou și pesmet, apoi prăjită. Rezultatul este un exterior crocant și auriu, cu un interior cald și topit, fiind servit adesea ca aperitiv sau garnitură.
Copănele de pui învelite într-un strat de pesmet sau aluat și prăjite în baie de ulei până devin aurii și crocante. Acest preparat popular este de obicei condimentat cu amestecuri de mirodenii precum boia, usturoi și ceapă pudră.
Clătitele pane sunt un preparat sărat obținut din clătite umplute cu șuncă, ciuperci și brânză, care sunt rulate, trecute prin pesmet și prăjite până devin crocante. Specifice bucătăriei din Europa de Est, acestea se servesc calde ca aperitiv sau fel principal, adesea alături de sos tartar.
Hummus bil Lahme este un aperitiv clasic din Orientul Mijlociu, compus din hummus cremos de năut acoperit cu carne tocata sau tăiată cubulețe de vită sau miel, trasă la tigaie cu condimente și muguri de pin prăjiți. Combină textura fină a pastei de susan și năut cu savoarea cărnii calde și se servește de regulă cu pâine pita caldă.
Crostini sunt un aperitiv italian format din felii mici și subțiri de pâine prăjită sau la grătar, servite cu diverse garnituri. Numele se traduce literal prin „mici feliuțe de pâine prăjită” și sunt preparate de regulă din pâine albă, precum bagheta.
Un aperitiv italian clasic format din felii de pâine prăjită frecate cu usturoi și acoperite cu un amestec de roșii proaspete tăiate cubulețe, busuioc și ulei de măsline extravirgin.
Un aperitiv de inspirație italiană format din felii de pâine prăjite sau la grătar, acoperite cu somon afumat și o pastă tartinabilă, cum ar fi crema de brânză sau untul. Este adesea decorat cu capere, mărar sau ceapă roșie pentru a oferi un echilibru între aromele cremoase și cele sărate.
Crostini sunt un aperitiv italian format din felii mici și subțiri de pâine prăjită sau la grătar, servite cu diverse garnituri. Numele se traduce literal prin „mici feliuțe de pâine prăjită” și sunt preparate de regulă din pâine albă, precum bagheta.
Un preparat popular din fructe de mare, alcătuit din inele și tentacule de calamar fragede, acoperite cu făină condimentată sau aluat și prăjite în baie de ulei până devin aurii și crocante. Este servit pe scară largă ca aperitiv, însoțit de obicei de felii de lămâie și sosuri precum marinara sau aioli.
O selecție de brânzeturi diverse cu texturi și arome variate, servite de obicei alături de elemente dulci și sărate precum mierea, nucile și fructele proaspete sau uscate. Este un preparat versatil, servit ca aperitiv elegant, gustare sau la finalul mesei.
Un platou tradițional românesc ce conține un sortiment de specialități regionale, inclusiv mezeluri afumate, brânzeturi locale, cârnați și legume proaspete sau murate. Este servit de obicei ca aperitiv comun sau ca fel principal consistent în timpul adunărilor festive și al sărbătorilor tradiționale.
O selecție de diverse tipuri de brânzeturi cu texturi și profiluri de aromă contrastante, cum ar fi brânzeturile moi, tari, maturate și cu mucegai. Este servit în mod obișnuit ca aperitiv, gustare sau ca un fel de mâncare după masa principală, fiind adesea acompaniat de fructe, nuci și biscuiți.
Fâșii din piept de curcan învelite într-o crustă condimentată de pesmet sau fulgi de porumb și prăjite sau coapte până devin crocante. Acest preparat este o alternativă mai slabă la crispy-ul de pui și este adesea servit ca gustare sau fel principal.
O tăietură de vită premium, slabă și extrem de fragedă, provenită din zona lombară a animalului, preparată de obicei prin frigere pe grătar, la tigaie sau prin coacere. Este foarte apreciată în tradiția culinară pentru textura sa fină și reprezintă baza unor piese celebre precum file mignon.
O tocană clasică franceză din carne de vită înăbușită în vin roșu, tradițional de Burgundia, cu supă de vită, morcovi, ceapă și usturoi, servită de obicei cu ceapă perlată, ciuperci și bacon.
Un burger clasic de vită care conține o chiftea la grătar acoperită cu brânză cheddar topită, servit de obicei într-o chiflă cu diverse condimente și legume proaspete.
Un burger premium preparat dintr-o chiftea de carne de vită Angus, recunoscută pentru frăgezimea și marmorarea sa superioară. Este servit de obicei într-o chiflă, alături de ingrediente precum brânză, salată, roșii și ceapă.
Un desert tradițional românesc preparat dintr-un aluat cu brânză de vaci, ouă și făină, de obicei prăjit și modelat sub formă de gogoașă cu o bilă mică deasupra. Se servește cald, acoperit cu smântână și dulceață de fructe, cel mai adesea de afine sau vișine.
Un desert maghiar emblematic format din straturi de pandișpan (simplu, cu nucă și cu cacao), cremă de vanilie, nucă și stafide macerate în rom, totul fiind servit cu sos de ciocolată și frișcă.
Un desert clasic european format din bulgări de bezea poșată care plutesc pe o bază de cremă fină de vanilie (crème anglaise).
Un desert tradițional austriac format din clătite subțiri umplute cu o compoziție de brânză de vaci îndulcită și stafide, adesea coapte la cuptor cu un sos cremos de smântână.
Clătite subțiri și rotunde, populare în România și Europa de Est, foarte similare cu crêpes-urile franțuzești. Sunt servite de obicei rulate sau împăturite cu o varietate de umpluturi dulci sau sărate, precum gem, ciocolată sau brânză.
Clătite subțiri și rotunde, populare în România și Europa de Est, foarte similare cu crêpes-urile franțuzești. Sunt servite de obicei rulate sau împăturite cu o varietate de umpluturi dulci sau sărate, precum gem, ciocolată sau brânză.
Un desert înghețat îndulcit, realizat de obicei din produse lactate precum laptele și smântâna, în combinație cu zahăr și diverse arome.
Un desert dulce preparat din castane fierte și pasate, aromatizat de regulă cu zahăr, vanilie și rom. Este o specialitate tradițională în Europa Centrală și de Est, servită adesea sub formă de tăiței fini, acoperiți cu frișcă.
Ceafa de porc este un preparat românesc popular, constând dintr-o tăietură de carne marmorată și aromată din zona gâtului porcului. Este tradițional condimentată cu usturoi și ierburi, apoi gătită la grătar sau la cuptor pentru a obține o textură suculentă și fragedă.
O friptură tradițională din ceafă de porc asezonată cu usturoi și boia, servită de regulă cu o bucată de slănină afumată crestată și prăjită crocant deasupra.
Un preparat european savuros format din piept de pui la grătar sau tras la tigaie, acoperit cu un sos bogat și cremos obținut din brânză Gorgonzola topită și smântână lichidă.
Ceafa de porc este un preparat românesc popular, constând dintr-o tăietură de carne marmorată și aromată din zona gâtului porcului. Este tradițional condimentată cu usturoi și ierburi, apoi gătită la grătar sau la cuptor pentru a obține o textură suculentă și fragedă.
Un preparat mediteranean popular din fructe de mare, constând în caracatiță care este de obicei frăgezită prin fierbere și apoi rumenită pe grătar pentru a obține o aromă afumată și o textură crocantă. Este asezonată frecvent cu un dressing din ulei de măsline extravirgin, suc de lămâie, usturoi și ierburi proaspete, precum oregano sau pătrunjel.
Un preparat tradițional din carne constând dintr-un ciolan de porc conservat și afumat, cunoscut pentru aroma sa intensă de fum și textura fragedă. Este un element de bază în bucătăria românească și central-europeană, fiind adesea gătit lent și servit ca fel principal sau ca bază pentru diverse mâncăruri.
Coaste de porc fragede și suculente, de regulă marinate într-un amestec de condimente și gătite lent, la grătar sau la cuptor, până când carnea se desprinde ușor de pe os.
Un platou tradițional românesc consistent, care conține diverse specialități din porc, precum ceafă la grătar, ciolan afumat și cârnăciori. Este un preparat popular în restaurantele cu specific rustic, fiind servit de regulă alături de cartofi copți și sos de hrean sau muștar.
Un preparat din carne versatil obținut din mușchiul porcului (cotlet), tăiat de obicei în felii groase care pot include sau nu osul. Este apreciat pentru textura sa slabă și fragedă, fiind cel mai adesea pregătit la grătar, la tigaie sau la cuptor.
Un preparat din carne versatil obținut din mușchiul porcului (cotlet), tăiat de obicei în felii groase care pot include sau nu osul. Este apreciat pentru textura sa slabă și fragedă, fiind cel mai adesea pregătit la grătar, la tigaie sau la cuptor.
Un preparat din carne versatil obținut din mușchiul porcului (cotlet), tăiat de obicei în felii groase care pot include sau nu osul. Este apreciat pentru textura sa slabă și fragedă, fiind cel mai adesea pregătit la grătar, la tigaie sau la cuptor.
Un preparat mediteraneean clasic ce constă în doradă gătită la grătar până când pielea devine crocantă, iar carnea albă rămâne fragedă și suculentă. Este asezonată de obicei simplu, cu ulei de măsline, lămâie și usturoi pentru a-i evidenția aroma delicată și ușor dulce.
Un preparat popular Tex-Mex format din fâșii de pui condimentate și gătite la grătar, servite cu ardei gras și ceapă, fiind de regulă rulate într-o tortilla de grâu.
Fasolea cu cârnați este o mâncare tradițională românească de tip tocană, preparată din fasole boabe și cârnați afumați, gătiți împreună cu legume și sos de roșii. Este un preparat emblematic, servit în special de Ziua Națională a României.
Un platou consistent format din diverse tipuri de carne la grătar, incluzând în mod obișnuit porc, pui, vită și cârnați. Este un preparat de bază în multe bucătării, fiind servit ca o combinație de diferite tăieturi și texturi gătite pe grătar sau la foc deschis.
Ficățeii de pui la grătar sunt un preparat gustos și nutritiv, obținut prin frigerea ficățeilor la foc iute până când se rumenesc la exterior, rămânând fragezi la interior. Aceștia sunt asezonați de obicei cu usturoi, ierburi aromatice și zeamă de lămâie.
Ficatul de pui pane este un preparat realizat prin trecerea bucăților fragede de ficat de pui prin făină sau pesmet condimentat și prăjirea lor până devin crocante la exterior. Popular în bucătăria din sudul Statelor Unite și din Europa de Est, este adesea servit ca aperitiv sau fel principal.
Un preparat britanic iconic, format din fileuri de pește alb, de obicei cod sau eglefin, învelite într-un aluat ușor și prăjite în baie de ulei, servite alături de cartofi prăjiți tăiați gros.
Creveții reprezintă un preparat popular din fructe de mare, fiind apreciați pentru carnea lor fragedă și versatilitatea în gătire, de la sote la grătar. Aceștia sunt adesea aromați cu usturoi, lămâie și ierburi aromatice, fiind serviți ca aperitiv sau fel principal.
Un preparat tradițional românesc de bază, format dintr-o mămăligă densă servită cu diverse tipuri de brânză, precum telemea sau brânză de burduf. Este adesea acompaniată de smântână și poate include adaosuri precum jumări sau cârnați prăjiți.
Un preparat clasic de bază ce constă în medalioane de mușchiuleț de porc servite într-un sos bogat și cremos de hribi, usturoi și ierburi aromatice.
Un preparat clasic de bază ce constă în medalioane de mușchiuleț de porc servite într-un sos bogat și cremos de hribi, usturoi și ierburi aromatice.
O tocană tradițională de origine maghiară, preparată din bucăți de pui fragede gătite într-un sos cremos și bogat, condimentat din abundență cu boia dulce și finisat cu smântână.
Un preparat clasic format din păstrăv întreg sau filetat, condimentat și gătit la flacără deschisă sau pe grătar. Este adesea preparat cu ierburi, lămâie și ulei pentru a evidenția aroma delicată a peștelui de apă dulce.
O tăietură de carne de pasăre slabă și bogată în proteine, extrem de versatilă, preparată adesea la cuptor, pe grătar sau la tigaie. Este apreciată pentru aroma sa delicată și textura fragedă, fiind o alegere populară pentru feluri principale sănătoase.
Un preparat popular și sănătos, format din piept de pui dezosat, condimentat și gătit pe grătar sau plită până devine suculent și fraged. Este un element de bază versatil, apreciat pentru conținutul scăzut de grăsimi și aportul ridicat de proteine.
Un preparat popular constând în fileuri de piept de pui trecute prin făină, ouă bătute și pesmet, apoi prăjite până devin aurii și crocante. Este un element de bază în bucătăria românească, servit adesea ca fel principal.
Un piept de pui fraged pane în panko și prăjit, apoi acoperit sau umplut cu mozzarella topită, prosciutto cotto și baby spanac proaspăt. Este un preparat popular de inspirație mediteraneeană, cunoscut pentru exteriorul crocant și interiorul savuros cu brânză.
Un platou bogat ce conține o varietate de cărnuri la grătar sau la cuptor, precum porc, pui, vită și cârnați tradiționali. Este un preparat de bază în bucătăria românească și balcanică, fiind destinat de obicei partajării și servit alături de diverse garnituri și sosuri.
O delicatesă culinară tradițională apreciată pentru textura fragedă și gustul delicat, situat adesea între carnea de pui și cea de pește alb. În bucătăria românească este cunoscut sub denumirea de 'Pui de Baltă' și se prepară de obicei pane sau sotat cu usturoi, unt și pătrunjel.
Un preparat popular de tip stir-fry în stil asiatic, format din bucățele de pui, arahide prăjite crocante și legume, gătite într-un sos savuros pe bază de soia. Este apreciat pentru echilibrul de texturi și aromele intense de usturoi, ghimbir și ulei de susan.
Pulpa de pui este formată din pulpă superioară și inferioară (ciocănel), fiind preparată de regulă la cuptor, pe grătar sau prin prăjire. Este recunoscută pentru carnea sa închisă la culoare, suculentă și aromată.
Un preparat clasic format din ciocănele de pui trecute prin făină, ou bătut și pesmet, prăjite apoi în baie de ulei până devin aurii și crocante.
Un preparat clasic franțuzesc din regiunea Gasconia, constând în pulpe de rață maturate cu sare și plante aromatice, apoi gătite lent în grăsime de rață până devin fragede. Această metodă tradițională de conservare oferă o carne bogată și aromată, care este de obicei rumenită la final pentru o piele crocantă.
Un preparat mediteranean clasic din fructe de mare, format din midii proaspete gătite într-un sos de roșii gustos, asezonat adesea cu usturoi, vin alb și ierburi.
Un preparat popular din Europa Centrală, realizat dintr-un piept de pui bătut subțire, pane și prăjit la tigaie până când devine crocant și auriu.
O bucată de somon fără oase, suculentă și apreciată pentru gustul bogat și conținutul ridicat de acizi grași omega-3, preparată de obicei la tigaie, la grătar sau la cuptor.
Un preparat popular din pește constând în fileuri sau rondele de somon condimentate și gătite la temperatură ridicată pe grătar. Se caracterizează prin aroma ușor afumată, exteriorul rumenit și textura fragedă a cărnii.
Un preparat tradițional românesc de tip confort format dintr-o mâncare de spanac cremoasă, asezonată cu usturoi, servită cu ouă ochiuri deasupra. Este o masă nutritivă comună, însoțită adesea de pâine proaspătă sau mămăligă.
Mușchiulețul de porc este o tăietură slabă și deosebit de fragedă de carne de porc, provenită din mușchiul situat de-a lungul coloanei vertebrale, cunoscută pentru textura fină și gustul delicat. Se prepară de obicei la cuptor, la tigaie sau pe grătar și se servește frecvent tăiată în medalioane.
O mâncare tradițională românească preparată din cubulețe de carne de porc și cârnați afumați, gătite lent în untură și asezonate cu usturoi și vin.
O mâncare tradițională transilvăneană compusă din cubulețe sau fâșii de carne de porc sotate cu mult usturoi și boia, amestecate apoi cu cartofi prăjiți tăiați cuburi. Este un preparat sățios, renumit pentru aroma intensă de usturoi, având origini în tradiția restaurantelor și a vagoanelor-restaurant din regiune.
Un preparat reconfortant format din paste fierte amestecate într-un sos de brânză cremos sau topit, completat cu bucățele crocante de bacon. Este o mâncare versatilă, comună în multe bucătării occidentale, adesea personalizată cu diferite tipuri de brânză și forme de paste.
Un preparat italian clasic de paste, bazat pe aroma intensă a hribilor (porcini) sotați cu usturoi, verdețuri și ulei de măsline sau unt. Se prepară de obicei cu paste lungi, precum tagliatelle sau pappardelle, care rețin excelent sosul aromat de ciuperci.
Penne panna, prosciutto e funghi este un preparat clasic din bucataria italiana, constand din paste penne intr-un sos cremos din smantana dulce, sunca taiata cubulete si ciuperci sotate. Popularizat in Italia la sfarsitul secolului XX, este apreciat pentru prepararea rapida si gustul sau bogat si reconfortant.
Un preparat tradițional italian de paste, constând în penne amestecate într-un sos bogat și catifelat preparat dintr-un amestec de patru tipuri de brânză. Combinația echilibrează aromele cremoase, intense și picante pentru a crea o masă reconfortantă.
Un preparat clasic de paste din Napoli, realizat prin sotarea usturoiului feliat și a fulgilor de ardei iute în ulei de măsline, amestecate apoi cu spaghete. Este un simbol al conceptului 'cucina povera', cunoscut pentru simplitate, arome intense și adăugarea frecventă a pătrunjelului proaspăt.
Un preparat clasic de paste din Roma realizat cu ouă, brânză tare, carne de porc maturată și piper negru. Sosul cremos este creat prin emulsionarea ouălor și a brânzei cu pastele fierbinți și puțină apă de la fierbere, fără a folosi smântână.
Un preparat clasic italian de paste, format din tăiței lungi cu ou (tagliatelle) serviți într-un sos cremos cu somon afumat sau proaspăt. Este adesea asezonat cu un strop de vin alb sau vodcă, coajă de lămâie și verdețuri proaspete, precum pătrunjelul sau mărarul.
Focaccia este o pâine plată tradițională italiană coaptă la cuptor, similară ca textură cu aluatul de pizza, caracterizată prin suprafața sa cu gropițe și aroma bogată de ulei de măsline. Este adesea asezonată cu sare de mare și ierburi precum rozmarinul și poate fi servită ca garnitură, gustare sau bază pentru sandvișuri.
O pizza italiană clasică acoperită cu sos de roșii, mozzarella, șuncă fiartă, ciuperci, anghinare și măsline. Numele său se traduce prin „capricioasă”, reflectând ingredientele diverse și dispuse aleatoriu.
O pizza italiană clasică, acoperită cu sos de roșii, brânză mozzarella, șuncă fiartă (prosciutto cotto) și felii de ciuperci. Este o combinație populară și simplă, întâlnită în pizzeriile din întreaga lume.
O pizza clasică italiană împărțită în patru secțiuni, fiecare reprezentând unul dintre cele patru anotimpuri prin ingrediente specifice. Tradițional, aceasta include anghinare pentru primăvară, roșii și busuioc pentru vară, ciuperci pentru toamnă și șuncă sau prosciutto cu măsline pentru iarnă.
O pizza italiană clasică, acoperită cu un amestec armonios de patru tipuri de brânză, tradițional mozzarella, gorgonzola, fontina și Parmigiano-Reggiano. Este preparată fie cu o bază de sos de roșii (rossa), fie fără (bianca).
O variantă populară de pizza acoperită cu un amestec de legume proaspete sau la grătar, cum ar fi ardei gras, ciuperci, dovlecei și ceapă, peste sos de roșii și mozzarella topită. Este o opțiune clasică fără carne în pizzeriile din întreaga lume, fiind adesea personalizată cu produse de sezon.
O salată proaspătă și nutritivă ce are ca ingredient principal pieptul de curcan gătit sau la grătar, servit de obicei pe un pat de verdețuri mixte cu diverse legume precum roșii și castraveți. Este adesea personalizată cu brânză, semințe și sosuri cremoase sau de tip vinegretă.
O variație populară a salatei Caesar tradiționale care include piept de pui la grătar sau la cuptor, servit peste salată romană, crutoane și parmezan, totul asezonat cu un dressing cremos și savuros.
O salată versatilă și sănătoasă care are puiul gătit (la grătar, la cuptor sau prăjit) ca proteină principală, servit pe un pat de verdețuri proaspete cu o varietate de legume și sosuri.
O salată proaspătă și aromată ce conține felii sau fâșii de somon afumat la rece, servite pe un pat de verdețuri. Este acompaniată de obicei de ingrediente precum capere, ceapă roșie, castraveți și un dressing de lămâie cu mărar.
O salată proaspătă și nutritivă care conține ton amestecat cu frunze de salată și diverse legume de grădină. În tradițiile mediteraneene și balcanice, este completată de obicei cu ouă fierte, măsline și brânză telemea.
Un preparat clasic din cartofi fierți amestecați cu un sos, de obicei pe bază de maioneză sau o vinegretă. Este o garnitură populară la nivel mondial, conținând adesea ingrediente precum ceapă, țelină și ouă fierte.
O salată răcoritoare de castraveți, specifică bucătăriei românești, preparată din felii subțiri de castravete asezonate cu un dressing simplu de oțet, ulei și mărar proaspăt. Este o garnitură de vară clasică, servită adesea alături de fripturi sau tocănițe tradiționale.
O salată răcoritoare de castraveți, specifică bucătăriei românești, preparată din felii subțiri de castravete asezonate cu un dressing simplu de oțet, ulei și mărar proaspăt. Este o garnitură de vară clasică, servită adesea alături de fripturi sau tocănițe tradiționale.
O salată românească simplă și tradițională preparată din ceapă tăiată felii, de regulă roșie, asezonată cu sare, oțet și ulei. Este servită cel mai adesea ca un acompaniament răcoritor pentru mâncăruri consistente, precum fasolea bătută sau fripturile.
O salată clasică ce conține brânză Gorgonzola intensă, nuci coapte crocante și frunze proaspete de salată, stropită de obicei cu un sos vinaigrette ușor. Oferă un contrast plăcut între aromele bogate, cremoase și nucate și prospețimea frunzelor de salată.
O salată simplă și revigorantă din bucătăria românească, preparată din roșii coapte tăiate felii, asezonate cu ulei, oțet și ceapă. Este o garnitură de bază pe timpul verii, servită adesea cu pâine proaspătă pentru a absorbi sucul legumelor.
O salată proaspătă din legume de sezon, specifică bucătăriei românești, realizată de obicei din roșii, castraveți și ceapă. Este asezonată cu ulei și oțet, fiind servită frecvent ca garnitură ușoară sau aperitiv.
O salată românească clasică preparată din varză albă sau roșie tăiată mărunt, asezonată cu ulei, oțet și condimente. Este o garnitură crocantă și acrișoară, servită adesea alături de fripturi, tobițe sau cartofi prăjiți.
Un aperitiv tradițional românesc preparat din vinete coapte, curățate și tocate mărunt, amestecate cu ulei sau maioneză și ceapă. Este apreciat pentru aroma sa afumată și se servește de obicei rece, pe pâine, cu roșii proaspete.
O salată tradițională grecească preparată din roșii, castraveți, ceapă, brânză feta și măsline, asezonată cu sare, oregano și ulei de măsline. Cunoscută în Grecia sub numele de Horiatiki, este un preparat iconic al bucătăriei mediteraneene, apreciat pentru ingredientele sale proaspete.
O tocană consistentă de origine maghiară, preparată din carne fragedă de vită, ceapă și rădăcinoase, aromată cu o cantitate generoasă de boia dulce și afumată. Acest fel de mâncare gătit lent este un simbol al bucătăriei din Europa Centrală, fiind cunoscut pentru sosul său bogat și carnea extrem de fragedă.
Supa de vișine este o supă rece tradițională maghiară și din Europa Centrală, preparată din vișine, zahăr, frișcă sau smântână și condimente aromate precum scorțișoara și cuișoarele. Servită rece, este un preparat popular de vară, consumat ca aperitiv sau desert.
O ciorbă consistentă tradițională din Transilvania și Ungaria, preparată din varză proaspătă și afumătură de porc, aromată cu mărar și cimbru, fiind de obicei dreasă cu un rântaș de smântână.
O ciorbă tradițională românească preparată din burtă de vită și supă de oase, dreasă cu smântână, gălbenușuri de ou și mult usturoi. Este renumită pentru textura sa cremoasă și gustul intens, acrișor, fiind servită de obicei cu ardei iute.
O supă tradițională românească acră, caracterizată prin gustul său acrișor obținut din agenți de acrire precum borșul, lămâia sau oțetul. Conține de obicei diverse rădăcinoase, carne și verdețuri proaspete, în special leuștean.
O ciorbă românească tradițională, cremoasă și acrișoară, inspirată de tehnica grecească avgolemono, dresă cu un amestec de gălbenușuri, smântână și zeamă de lămâie. Conține de obicei bucăți de pui, legume rădăcinoase și orez, fiind aromatizată cu mărar sau pătrunjel verde.
O ciorbă tradițională românească acrită, preparată cu bucățele de carne de vită și o varietate bogată de legume precum morcovi, cartofi, fasole verde și mazăre, aromatizată cu leuștean.
O supă tradițională maghiară densă, preparată cu fasole uscată, carne (de obicei vită și ciolan afumat) și rădăcinoase, aromată cu boia și chimen. Este o variantă consistentă și nutritivă a tradiționalei supe gulaș.
Supa este un preparat culinar preponderent lichid, servit de obicei cald sau fierbinte, obținut prin combinarea unor ingrediente precum carne, fructe de mare sau legume cu supă concentrată, lapte sau apă. Este un preparat fundamental întâlnit în aproape toate tradițiile culinare din lume.
O supă bogată și reconfortantă preparată din cartofi pasați și smântână, de obicei aromată cu ceapă și usturoi și servită cu diverse garnituri.
O supă fină și catifelată preparată din ciuperci sotate și pasate, supă de bază și smântână, aromată cu ceapă, usturoi și ierburi.
O ciorbă tradițională românească consistentă, preparată din fasole boabe și afumătură de porc, precum costița sau ciolanul, asezonată cu legume rădăcinoase și verdețuri aromatice.
O supă clară tradițională românească, preparată dintr-o zeamă de pui și rădăcinoase fiartă la foc mic, servită de obicei cu tăieței fini de casă. Este un preparat de bază în bucătăria românească, fiind servită frecvent la masa de duminică sau în zilele de sărbătoare.